Carte
FINLANDA



Misoginismul ca armă
Discuție în jurul volumului De două ori în același râu.
Războiul lui Putin împotriva femeilor de Sofi Oksanen
Oana-Valentina Suciu & Alexandru Bălășescu
moderează:
Magda Grădinaru
când?
duminică
16 februarie 2025
17:00
Intrare liberă
Eveniment organizat în parteneriat cu Editura Polirom
Descriere
Ce mecanisme sociale, politice și psihologice creează condițiile pentru utilizarea sistematică a violenței sexuale ca armă? O discuție despre fețele prea puțin discutate ale violenței, pornind de la volumul scriitoarei finlandeze Sofi Oksanen, o analiză a imperialismului rusesc care a instrumentalizat misoginismul şi care a fost favorizat în trecut de indiferenţa lumii occidentale.
Sofi Oksanen
Sofi Oksanen s-a născut în 1977 la Jyväskylä, în Finlanda. A studiat literatura şi dramaturgia la Helsinki şi a devenit cunoscută odată cu publicarea romanelor Vacile lui Stalin (Stalinin lehmät, 2003; Polirom, 2012) şi Baby Jane (2005). În 2007 a scris piesa de teatru Purificare (Puhdistus), ce a stat la baza romanului omonim publicat în 2008 (Polirom, 2012, 2013, 2021). După apariţie, Purificare a urcat rapid în topul bestsellerurilor finlandeze şi a fost distins cu numeroase premii prestigioase, precum Finlandia Prize (2008), Nordic Council Literature Prize (2010), Prix Femina étranger (2010) sau Prix du Roman FNAC (2010). I-au urmat romanele Ziua când au dispărut porumbeii (Kun kyyhkyset katosivat, 2012; Polirom, 2013), Norma (2015) şi Parcul pentru câini (Koirapuisto, 2019; Polirom, 2021).
Sofi Oksanen a scris şi alte piese de teatru foarte apreciate de public, iar două dintre romanele ei, Baby Jane şi Purificare, au fost ecranizate. În 2013 i s-a decernat Nordic Prize, unul dintre cele mai importante premii acordate de Academia Suedeză, iar în 2018 a primit din partea statului francez titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor.
Invitați
Oana-Valentina Suciu, sociolog și activist civic
Oana-Valentina Suciu deține o diplomă în sociologie politică și un doctorat în științe politice la Universitatea din București. Educată în București, Oxford, New York și Budapesta, ea a primit, de asemenea, mai multe granturi de cercetare și dezvoltare academică de la OSI, AFP, USIS și British Council/Chevening. Încă din anii de licență a lucrat ca activistă civică și cercetător senior pentru diverse ONG-uri și think-tank-uri. A colaborat cu Institutul Băncii Mondiale din Washington DC și cu Centrul de Cercetare a Economiilor post-comuniste din Londra.
În prezent este conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității București și prodecan al facultății. Predă sociologie politică, comportament de vot, metode de cercetare în științe politice, diplomație culturală, industrii creative și istoria politică a minorităților etnice din Europa Centrală și de Est. Este, de asemenea, membru al Zeppelin, o organizație neguvernamentală implicată în politici culturale și intervenții în spațiul public. Interesul ei de cercetare se bazează pe problemele minorităților etnice, reprezentarea politică și tranziția în Europa Centrală și de Est, precum și spațiul public. Este autoarea a numeroase articole și capitole de carte pe temele menționate mai sus.
Alexandru Bălășescu, antropolog
Alexandru (Alec) Bălășescu este antropolog, autor al volumelor Paris elegant, Teheran incitant. Corpuri estetice / Subiecte politice, Voioasa expunere a ordinii mondiale și Într-o zi, orașul. Adoptă un canadian. Predă la Universitatea Royal Roads din Victoria, Canada, în programul de Master Leadership Global. Și-a obținut doctoratul la Universitatea California, Irvine, și a lucrat în domeniul administrației de stat și diplomației culturale, dar și în mediul privat.
A trăit și activat profesional în 8 țări diferite, din Hong Kong, Bahrain sau Iran, până în Canada, SUA sau Franța. Activează ocazional în calitate de curator sau artist în diverse proiecte și este fondatorul Re-Genera Group, un business cu focus pe biodiversitate și tranziția energetică. Următoarea sa carte, Climate Change in the Age of Artificial Intelligence. Nature, Culture, and the Politics of Technology, este în curs de apariție la editura Springer Nature.
Magda Grădinaru, jurnalistă
Una dintre convingerile Magdei Grădinaru e aceea că jurnalismul este o profesie de interval, care trebuie să explice oamenilor deciziile politice, naționale și internaționale, prin refacerea contextului, și în egală măsură să abordeze temele sociale, în așa fel încât să aducă în atenția decidenților politici agenda reală a societății, nevoile, problemele, întrebările oamenilor. De aceea face încă teren și nu și-ar imagina meseria de jurnalist fără lucrul de teren și fără atenția scrupuloasă acordată contextului.
Este preocupată deopotrivă de politică și cultură: aceasta din urmă poate explica lumea în care trăim, prin felul în care ce se întâmplă în politică, geopolitică, în istoria mare afectează viața cotidiană a oamenilor și povestea fiecăruia dintre noi.
Interviurile cu Amos Oz, Ismail Kadare, Andrei Pleșu, Mark Galeotti, Thierry Wolton, Noah Yuval Harari, Ludmila Ulițkaia, Slavenka Drakulic, Neagu Djuvara sunt doar câteva dintre highlight-urile celor 17 ani de presă, vreme în care a făcut presă de agenție, televiziune și presă online. La spotmedia.ro, Magda semnează două rubrici: Intelectuali față cu istoria și Spot on Europe. Scrie și analize și editoriale și acoperă, de pe teren, evenimente politice și europene.


Carte
FINLANDA



Misoginismul ca armă
Discuție în jurul volumului De două ori în același râu.
Războiul lui Putin împotriva femeilor de Sofi Oksanen
Oana-Valentina Suciu & Alexandru Bălășescu
moderează:
Magda Grădinaru
când?
duminică
16 februarie 2025
17:00
Intrare liberă
Eveniment organizat în parteneriat cu Editura Polirom
Descriere
Ce mecanisme sociale, politice și psihologice creează condițiile pentru utilizarea sistematică a violenței sexuale ca armă? O discuție despre fețele prea puțin discutate ale violenței, pornind de la volumul scriitoarei finlandeze Sofi Oksanen, o analiză a imperialismului rusesc care a instrumentalizat misoginismul şi care a fost favorizat în trecut de indiferenţa lumii occidentale.
Sofi Oksanen
Sofi Oksanen s-a născut în 1977 la Jyväskylä, în Finlanda. A studiat literatura şi dramaturgia la Helsinki şi a devenit cunoscută odată cu publicarea romanelor Vacile lui Stalin (Stalinin lehmät, 2003; Polirom, 2012) şi Baby Jane (2005). În 2007 a scris piesa de teatru Purificare (Puhdistus), ce a stat la baza romanului omonim publicat în 2008 (Polirom, 2012, 2013, 2021). După apariţie, Purificare a urcat rapid în topul bestsellerurilor finlandeze şi a fost distins cu numeroase premii prestigioase, precum Finlandia Prize (2008), Nordic Council Literature Prize (2010), Prix Femina étranger (2010) sau Prix du Roman FNAC (2010). I-au urmat romanele Ziua când au dispărut porumbeii (Kun kyyhkyset katosivat, 2012; Polirom, 2013), Norma (2015) şi Parcul pentru câini (Koirapuisto, 2019; Polirom, 2021).
Sofi Oksanen a scris şi alte piese de teatru foarte apreciate de public, iar două dintre romanele ei, Baby Jane şi Purificare, au fost ecranizate. În 2013 i s-a decernat Nordic Prize, unul dintre cele mai importante premii acordate de Academia Suedeză, iar în 2018 a primit din partea statului francez titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor.
Invitați
Oana-Valentina Suciu, sociolog și activist civic
Oana-Valentina Suciu deține o diplomă în sociologie politică și un doctorat în științe politice la Universitatea din București. Educată în București, Oxford, New York și Budapesta, ea a primit, de asemenea, mai multe granturi de cercetare și dezvoltare academică de la OSI, AFP, USIS și British Council/Chevening. Încă din anii de licență a lucrat ca activistă civică și cercetător senior pentru diverse ONG-uri și think-tank-uri. A colaborat cu Institutul Băncii Mondiale din Washington DC și cu Centrul de Cercetare a Economiilor post-comuniste din Londra.
În prezent este conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității București și prodecan al facultății. Predă sociologie politică, comportament de vot, metode de cercetare în științe politice, diplomație culturală, industrii creative și istoria politică a minorităților etnice din Europa Centrală și de Est. Este, de asemenea, membru al Zeppelin, o organizație neguvernamentală implicată în politici culturale și intervenții în spațiul public. Interesul ei de cercetare se bazează pe problemele minorităților etnice, reprezentarea politică și tranziția în Europa Centrală și de Est, precum și spațiul public. Este autoarea a numeroase articole și capitole de carte pe temele menționate mai sus.
Alexandru Bălășescu, antropolog
Alexandru (Alec) Bălășescu este antropolog, autor al volumelor Paris elegant, Teheran incitant. Corpuri estetice / Subiecte politice, Voioasa expunere a ordinii mondiale și Într-o zi, orașul. Adoptă un canadian. Predă la Universitatea Royal Roads din Victoria, Canada, în programul de Master Leadership Global. Și-a obținut doctoratul la Universitatea California, Irvine, și a lucrat în domeniul administrației de stat și diplomației culturale, dar și în mediul privat.
A trăit și activat profesional în 8 țări diferite, din Hong Kong, Bahrain sau Iran, până în Canada, SUA sau Franța. Activează ocazional în calitate de curator sau artist în diverse proiecte și este fondatorul Re-Genera Group, un business cu focus pe biodiversitate și tranziția energetică. Următoarea sa carte, Climate Change in the Age of Artificial Intelligence. Nature, Culture, and the Politics of Technology, este în curs de apariție la editura Springer Nature.
Magda Grădinaru, jurnalistă
Una dintre convingerile Magdei Grădinaru e aceea că jurnalismul este o profesie de interval, care trebuie să explice oamenilor deciziile politice, naționale și internaționale, prin refacerea contextului, și în egală măsură să abordeze temele sociale, în așa fel încât să aducă în atenția decidenților politici agenda reală a societății, nevoile, problemele, întrebările oamenilor. De aceea face încă teren și nu și-ar imagina meseria de jurnalist fără lucrul de teren și fără atenția scrupuloasă acordată contextului.
Este preocupată deopotrivă de politică și cultură: aceasta din urmă poate explica lumea în care trăim, prin felul în care ce se întâmplă în politică, geopolitică, în istoria mare afectează viața cotidiană a oamenilor și povestea fiecăruia dintre noi.
Interviurile cu Amos Oz, Ismail Kadare, Andrei Pleșu, Mark Galeotti, Thierry Wolton, Noah Yuval Harari, Ludmila Ulițkaia, Slavenka Drakulic, Neagu Djuvara sunt doar câteva dintre highlight-urile celor 17 ani de presă, vreme în care a făcut presă de agenție, televiziune și presă online. La spotmedia.ro, Magda semnează două rubrici: Intelectuali față cu istoria și Spot on Europe. Scrie și analize și editoriale și acoperă, de pe teren, evenimente politice și europene.

