{"id":2462,"date":"2025-03-11T08:17:44","date_gmt":"2025-03-11T08:17:44","guid":{"rendered":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/?page_id=2462"},"modified":"2025-11-21T23:29:06","modified_gmt":"2025-11-21T23:29:06","slug":"chisinau-carte-islanda","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/chisinau-carte-islanda\/","title":{"rendered":"Chi\u0219in\u0103u-Carte-ISLANDA"},"content":{"rendered":"\n
\n
\n

Carte<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

ISLANDA<\/strong><\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n

Literatura fiordurilor<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Lansarea celui mai recent volum al lui J\u00f3n Kalman Stef\u00e1nsson: Absen\u021ba ta e \u00eentuneric <\/em>(Polirom, 2025)<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

Nina Corcinschi & Iulian Ciocan<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n\n\n\n
\n
\n

c\u00e2nd?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

vineri
28 martie 2025
17:00<\/strong><\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n

unde?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/strong><\/strong><\/a>C\u0103rture\u0219ti Muzeu<\/a><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Strada 31 August 1989 121A<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Intrare liber\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n

Eveniment organizat \u00een parteneriat cu Editura Polirom<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

Descriere<\/strong><\/p>\n\n\n\n

O istorie de familie ce se \u00eentinde pe c\u00e2teva genera\u0163ii, din secolul al XIX-lea p\u00e2n\u0103 \u00een anii 2020. Trecutul \u015fi prezentul se \u00eentre\u0163es pe m\u0103sur\u0103 ce naratorul amnezic a\u015fterne pe h\u00e2rtie pove\u015fti despre o galerie \u00eentreag\u0103 de personaje: un preot \u00eensingurat care se \u00eemprietene\u015fte cu un poet german mort de mult, o so\u0163ie de fermier f\u0103r\u0103 studii care scrie un articol \u015ftiin\u0163ific genial despre r\u00e2me, un pescar expert \u00een Kierkegaard, un muzician deprimat care afl\u0103 c\u0103 propria familie l-a min\u0163it din dragoste, un pomicultor cu un libido diabolic, o t\u00e2n\u0103r\u0103 de la ora\u015f atras\u0103 spre un fiord \u00eendep\u0103rtat de amintirea unor ochi alba\u015ftri \u015fi multe altele. Confrunt\u00e2ndu-se cu soarta brutal\u0103 \u015fi cu efectele \u00een cascad\u0103 ale propriilor alegeri sau ale refuzului de-a alege, fiecare personaj descoper\u0103 c\u00e2t te cost\u0103 s\u0103-\u0163i urmezi acul magnetic al inimii. O tragicomedie despre moarte, muzic\u0103 \u015fi timpul care le vindec\u0103 pe toate, precum \u015fi o saga fermec\u0103toare despre dorin\u0163\u0103 \u015fi agonia sublim\u0103 a iubirii imposibile.<\/p>\n\n\n\n

Criticul literar Nina Corcinschi \u0219i prozatorul Iulian Ciocan ne introduc \u00een lumea creionat\u0103 de J\u00f3n Kalman Stef\u00e1nsson \u00een romanele sale care surprind \u00een tu\u0219e de neuitat \u00eensu\u0219irile unui \u021binut cople\u0219itor: Islanda.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

J\u00f3n Kalman Stef\u00e1nsson<\/strong><\/p>\n\n\n\n

J\u00f3n Kalman Stef\u00e1nsson, unul dintre cei mai importan\u0163i scriitori islandezi contemporani, s-a n\u0103scut la Reykjav\u00edk \u00een 1963. A debutat ca scriitor \u00een 1988, public\u00e2nd trei volume de poezie, iar din 1996 au urmat numeroase romane, printre care Sumarlj\u00f3s og svo kemur n\u00f3ttin<\/em> (Lumina de var\u0103, apoi se las\u0103 noaptea<\/em>, 2005, Premiul Literar Islandez pentru fic\u0163iune), Himnar\u00edki og helv\u00edt <\/em>(\u00centre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt<\/em>, 2007, Premiul P.O. Enquist) \u015fi Fiskarnir hafa enga f\u0107tur<\/em> (Pe\u015ftii n-au picioare<\/em>, 2013, Premiul revistei Lire<\/em> pentru cel mai bun roman str\u0103in, nominalizat la Man Booker International Prize). <\/p>\n\n\n\n

\u00cen limba rom\u00e2n\u0103 au ap\u0103rut la Editura Polirom \u00centre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt<\/em> (2014, 2023), Triste\u0163ea \u00eengerilor<\/em> (Harmur englanna<\/em>, <\/em>2016, 2023) \u015fi Inima omului<\/em> (Hjarta mannsins<\/em>, <\/em>2018, 2023), compun\u00e2nd\u00a0trilogia care l-a f\u0103cut cunoscut \u00een toat\u0103 lumea, \u015fi Povestea \u00c1stei<\/em> (Saga \u00c1stu: Hvert fer ma\u00f0ur ef \u00fea\u00f0 er engin lei\u00f0 \u00fat \u00far heiminum?<\/em>, 2022), care a devenit bestseller \u00een Islanda \u00eenc\u0103 de la apari\u0163ie \u015fi i-a adus a patra nominalizare la Premiul Literar Islandez \u015fi Premiul Folio al Librarilor pentru edi\u0163ia \u00een limba francez\u0103. Traducerile \u00een limba rom\u00e2n\u0103, realizate din limba francez\u0103, sunt semnate de Magda R\u0103du\u021b\u0103. Romanul Absen\u021ba ta e \u00eentuneric <\/em>(Fjarvera \u00fe\u00edn er myrkur<\/em>), proasp\u0103t ap\u0103rut la Editura Polirom \u00een traducerea din islandez\u0103 a lui Ovio Olaru, va fi lansat \u00een cadrul evenimentului.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Invita\u021bi<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nina Corcinschi, critic literar, scriitoare<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nina Corcinschi este critic literar, dr. hab. \u00een filologie, conferen\u021biar universitar, director al Institutului de Filologie Rom\u00e2n\u0103 \u201eBogdan Petriceicu-Hasdeu\u201d al Universit\u0103\u021bii de Stat din Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova \u0219i din Rom\u00e2nia. A publicat volumele Poezie \u0219i Publicistic\u0103. Interferen\u0163a limbajelor<\/em> (2008), Arcul voltaic. Textul ca realitate (i)mediat\u0103<\/em> (2016), C\u0103r\u021bile care m\u0103 iubesc<\/em> (2016), Cartea din m\u00e2na lui Hamlet. Andrei \u021aurcanu de vorb\u0103 cu Nina Corcinschi <\/em>(\u00een colab., 2017), Nara\u021biuni ale erosului<\/em> (Cartier, 2019), Realitatea ca hologram\u0103<\/em> (2022), \u00cen nev\u0103zutul min\u021bii celuilalt<\/em> (2024). <\/p>\n\n\n\n

A \u00eengrijit edi\u021biile Alexandru Robot. Scrieri. Poezie. Proz\u0103. Publicistic\u0103. Eseu <\/em>(2018), Alexandru Robot. Scrieri. Eseu. Publicistic\u0103. Cronici. Interviuri <\/em>(2019), Costache Conachi. Scrieri<\/em> (2024) \u0219i a preg\u0103tit antologia Rost<\/em>, de Andrei \u021aurcanu (Cartier, 2018) \u0219i edi\u021bia Andrei \u021aurcanu, un destin asumat<\/em> (Cartier, 2020). A coordonat volumele Portrete filologice<\/em> (2022), Imagine. Imaginar. Reprezentare<\/em> (2024). A primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2008, 2013, 2024), Premiul Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei pentru critic\u0103 literar\u0103 (2010, 2012, 2028), Premiul Consiliului USM (2018, 2020), Premiul \u201eIon Creang\u0103\u201d, al Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Ia\u0219i (2019), Ordinul de Onoare (2023), Premiul Na\u021bional \u00een domeniul literaturii (2023).<\/p>\n\n\n\n

Iulian Ciocan, prozator \u0219i critic literar<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Iulian Ciocan s-a n\u0103scut pe 6 aprilie 1968 la Chi\u0219in\u0103u. Este prozator, publicist \u0219i critic literar. A publicat romanele \u00cenainte s\u0103 moar\u0103 Brejnev<\/em>, T\u0103r\u00e2mul lui Sa\u0219a Kozak<\/em>, Iar diminea\u021ba vor veni ru\u0219ii<\/em>, Dama de cup\u0103<\/em> \u0219i Clovnul<\/em>. Romanele sale au fost traduse \u00een englez\u0103, francez\u0103, italian\u0103, neerlandez\u0103, maghiar\u0103, s\u00e2rb\u0103, ceh\u0103, bulgar\u0103, slovac\u0103, iar edi\u021bia \u00een limba german\u0103 a romanului Iar diminea\u021ba vor veni ru\u0219ii<\/em> este \u00een curs de apari\u021bie. A fost distins cu Premiul Coup du Coeur la Salon du Livre des Balkans, Paris, 2018 \u0219i nominalizat la Premiul European Jean Monnet, 2020. \u00cen aprilie 2024 Televiziunea franco-german\u0103 ARTE TV a difuzat un documentar despre romanele lui Iulian Ciocan publicate \u00een Fran\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\n

Carte<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

ISLANDA<\/strong><\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n

Literatura fiordurilor<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Lansarea celui mai recent volum al lui J\u00f3n Kalman Stef\u00e1nsson: Absen\u021ba ta e \u00eentuneric <\/em>(Polirom, 2025)<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

Nina Corcinschi & Iulian Ciocan<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n\n\n\n
\n
\n

c\u00e2nd?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

vineri
28 martie 2025
17:00<\/strong><\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n

unde?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/strong><\/strong><\/a>C\u0103rture\u0219ti Muzeu<\/a><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Strada 31 August 1989 121A<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Intrare liber\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n

Eveniment organizat \u00een parteneriat cu Editura Polirom<\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

Descriere<\/strong><\/p>\n\n\n\n

O istorie de familie ce se \u00eentinde pe c\u00e2teva genera\u0163ii, din secolul al XIX-lea p\u00e2n\u0103 \u00een anii 2020. Trecutul \u015fi prezentul se \u00eentre\u0163es pe m\u0103sur\u0103 ce naratorul amnezic a\u015fterne pe h\u00e2rtie pove\u015fti despre o galerie \u00eentreag\u0103 de personaje: un preot \u00eensingurat care se \u00eemprietene\u015fte cu un poet german mort de mult, o so\u0163ie de fermier f\u0103r\u0103 studii care scrie un articol \u015ftiin\u0163ific genial despre r\u00e2me, un pescar expert \u00een Kierkegaard, un muzician deprimat care afl\u0103 c\u0103 propria familie l-a min\u0163it din dragoste, un pomicultor cu un libido diabolic, o t\u00e2n\u0103r\u0103 de la ora\u015f atras\u0103 spre un fiord \u00eendep\u0103rtat de amintirea unor ochi alba\u015ftri \u015fi multe altele. Confrunt\u00e2ndu-se cu soarta brutal\u0103 \u015fi cu efectele \u00een cascad\u0103 ale propriilor alegeri sau ale refuzului de-a alege, fiecare personaj descoper\u0103 c\u00e2t te cost\u0103 s\u0103-\u0163i urmezi acul magnetic al inimii. O tragicomedie despre moarte, muzic\u0103 \u015fi timpul care le vindec\u0103 pe toate, precum \u015fi o saga fermec\u0103toare despre dorin\u0163\u0103 \u015fi agonia sublim\u0103 a iubirii imposibile.<\/p>\n\n\n\n

Criticul literar Nina Corcinschi \u0219i prozatorul Iulian Ciocan ne introduc \u00een lumea creionat\u0103 de J\u00f3n Kalman Stef\u00e1nsson \u00een romanele sale care surprind \u00een tu\u0219e de neuitat \u00eensu\u0219irile unui \u021binut cople\u0219itor: Islanda.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

J\u00f3n Kalman Stef\u00e1nsson<\/strong><\/p>\n\n\n\n

J\u00f3n Kalman Stef\u00e1nsson, unul dintre cei mai importan\u0163i scriitori islandezi contemporani, s-a n\u0103scut la Reykjav\u00edk \u00een 1963. A debutat ca scriitor \u00een 1988, public\u00e2nd trei volume de poezie, iar din 1996 au urmat numeroase romane, printre care Sumarlj\u00f3s og svo kemur n\u00f3ttin<\/em> (Lumina de var\u0103, apoi se las\u0103 noaptea<\/em>, 2005, Premiul Literar Islandez pentru fic\u0163iune), Himnar\u00edki og helv\u00edt <\/em>(\u00centre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt<\/em>, 2007, Premiul P.O. Enquist) \u015fi Fiskarnir hafa enga f\u0107tur<\/em> (Pe\u015ftii n-au picioare<\/em>, 2013, Premiul revistei Lire<\/em> pentru cel mai bun roman str\u0103in, nominalizat la Man Booker International Prize). <\/p>\n\n\n\n

\u00cen limba rom\u00e2n\u0103 au ap\u0103rut la Editura Polirom \u00centre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt<\/em> (2014, 2023), Triste\u0163ea \u00eengerilor<\/em> (Harmur englanna<\/em>, <\/em>2016, 2023) \u015fi Inima omului<\/em> (Hjarta mannsins<\/em>, <\/em>2018, 2023),compun\u00e2nd  trilogia care l-a f\u0103cut cunoscut \u00een toat\u0103 lumea, \u015fi Povestea \u00c1stei<\/em> (Saga \u00c1stu: Hvert fer ma\u00f0ur ef \u00fea\u00f0 er engin lei\u00f0 \u00fat \u00far heiminum?<\/em>, 2022), care a devenit bestseller \u00een Islanda \u00eenc\u0103 de la apari\u0163ie \u015fi i-a adus a patra nominalizare la Premiul Literar Islandez \u015fi Premiul Folio al Librarilor pentru edi\u0163ia \u00een limba francez\u0103. Traducerile \u00een limba rom\u00e2n\u0103, realizate din limba francez\u0103, sunt semnate de Magda R\u0103du\u021b\u0103. Romanul Absen\u021ba ta e \u00eentuneric <\/em>(Fjarvera \u00fe\u00edn er myrkur<\/em>), proasp\u0103t ap\u0103rut la Editura Polirom \u00een traducerea din islandez\u0103 a lui Ovio Olaru, va fi lansat \u00een cadrul evenimentului.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Invita\u021bi<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nina Corcinschi, critic literar, scriitoare<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nina Corcinschi este critic literar, dr. hab. \u00een filologie, conferen\u021biar universitar, director al Institutului de Filologie Rom\u00e2n\u0103 \u201eBogdan Petriceicu-Hasdeu\u201d al Universit\u0103\u021bii de Stat din Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova \u0219i din Rom\u00e2nia. A publicat volumele Poezie \u0219i Publicistic\u0103. Interferen\u0163a limbajelor<\/em> (2008), Arcul voltaic. Textul ca realitate (i)mediat\u0103<\/em> (2016), C\u0103r\u021bile care m\u0103 iubesc<\/em> (2016), Cartea din m\u00e2na lui Hamlet. Andrei \u021aurcanu de vorb\u0103 cu Nina Corcinschi <\/em>(\u00een colab., 2017), Nara\u021biuni ale erosului<\/em> (Cartier, 2019), Realitatea ca hologram\u0103<\/em> (2022), \u00cen nev\u0103zutul min\u021bii celuilalt<\/em> (2024). <\/p>\n\n\n\n

A \u00eengrijit edi\u021biile Alexandru Robot. Scrieri. Poezie. Proz\u0103. Publicistic\u0103. Eseu <\/em>(2018), Alexandru Robot. Scrieri. Eseu. Publicistic\u0103. Cronici. Interviuri <\/em>(2019), Costache Conachi. Scrieri<\/em> (2024) \u0219i a preg\u0103tit antologia Rost<\/em>, de Andrei \u021aurcanu (Cartier, 2018) \u0219i edi\u021bia Andrei \u021aurcanu, un destin asumat<\/em> (Cartier, 2020). A coordonat volumele Portrete filologice<\/em> (2022), Imagine. Imaginar. Reprezentare<\/em> (2024). A primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2008, 2013, 2024), Premiul Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei pentru critic\u0103 literar\u0103 (2010, 2012, 2028), Premiul Consiliului USM (2018, 2020), Premiul \u201eIon Creang\u0103\u201d, al Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Ia\u0219i (2019), Ordinul de Onoare (2023), Premiul Na\u021bional \u00een domeniul literaturii (2023).<\/p>\n\n\n\n

Iulian Ciocan, prozator \u0219i critic literar<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Iulian Ciocan s-a n\u0103scut pe 6 aprilie 1968 la Chi\u0219in\u0103u. Este prozator, publicist \u0219i critic literar. A publicat romanele \u00cenainte s\u0103 moar\u0103 Brejnev<\/em>, T\u0103r\u00e2mul lui Sa\u0219a Kozak<\/em>, Iar diminea\u021ba vor veni ru\u0219ii<\/em>, Dama de cup\u0103<\/em> \u0219i Clovnul<\/em>. Romanele sale au fost traduse \u00een englez\u0103, francez\u0103, italian\u0103, neerlandez\u0103, maghiar\u0103, s\u00e2rb\u0103, ceh\u0103, bulgar\u0103, slovac\u0103, iar edi\u021bia \u00een limba german\u0103 a romanului Iar diminea\u021ba vor veni ru\u0219ii<\/em> este \u00een curs de apari\u021bie. A fost distins cu Premiul Coup du Coeur la Salon du Livre des Balkans, Paris, 2018 \u0219i nominalizat la Premiul European Jean Monnet, 2020. \u00cen aprilie 2024 Televiziunea franco-german\u0103 ARTE TV a difuzat un documentar despre romanele lui Iulian Ciocan publicate \u00een Fran\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Carte ISLANDA Literatura fiordurilor Lansarea celui mai recent volum al lui J\u00f3n Kalman Stef\u00e1nsson: Absen\u021ba ta e \u00eentuneric (Polirom, 2025) […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_editorskit_title_hidden":false,"_editorskit_reading_time":0,"_editorskit_is_block_options_detached":false,"_editorskit_block_options_position":"{}","_gspb_post_css":"","inline_featured_image":false,"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"disabled","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"class_list":["post-2462","page","type-page","status-publish","hentry"],"jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2462","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2462"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2462\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2560,"href":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2462\/revisions\/2560"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2462"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}