{"id":2100,"date":"2025-01-29T13:33:37","date_gmt":"2025-01-29T13:33:37","guid":{"rendered":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/?page_id=2100"},"modified":"2025-01-29T15:53:47","modified_gmt":"2025-01-29T15:53:47","slug":"carte-norvegia","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/carte\/carte-norvegia\/","title":{"rendered":"Carte-Norvegia"},"content":{"rendered":"\n
\n
\n

Carte<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

NORVEGIA<\/strong><\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n

Manifest literar pentru salvarea p\u0103m\u00e2ntului<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Maja Lunde \u2013 tetralogia schimb\u0103rilor climatice<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

Paula Herlo, Cristina Bogdan, Dan B\u0103rbulescu, Ivona Berceanu<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

modereaz\u0103:<\/p>\n\n\n\n

Denisa Com\u0103nescu<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n\n\n\n
\n
\n

c\u00e2nd?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

duminic\u0103
16 februarie 2025
12:00<\/strong><\/strong><\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n

unde?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

C\u0103rture\u0219ti Verona<\/a><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Strada Pictor Arthur Verona 13-15<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Intrare liber\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n

Eveniment organizat \u00een parteneriat cu Humanitas Fiction<\/em><\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

Descriere<\/strong><\/p>\n\n\n\n

O discu\u021bie din multiple perspective despre c\u0103r\u021bi, schimb\u0103ri climatice \u0219i puterea literaturii de a convinge atunci c\u00e2nd argumentele nu reu\u0219esc. Cele patru romane ale scriitoarei norvegiene Maja Lunde, care compun tetralogia climatic\u0103, reprezint\u0103 \u0219i o puternic\u0103 pledoarie pentru lumea \u00een care tr\u0103im.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Maja Lunde<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Maja Lunde este una dintre cele mai importante voci ale literaturii norvegiene actuale, ale c\u0103rei c\u0103r\u021bi s-au v\u00e2ndut \u00een lume \u00een peste patru milioane de exemplare. Din 2012 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent i-au ap\u0103rut peste zece c\u0103r\u021bi pentru copii \u0219i adolescen\u021bi traduse \u00een numeroase limbi. Primul s\u0103u roman pentru adul\u021bi, Istoria albinelor<\/em> (Bienes historie<\/em>, 2015; Humanitas Fiction, 2019, traducere de Sanda Tomescu Baciu), a devenit bestseller interna\u021bional \u0219i a fost distins cu numeroase premii.<\/p>\n\n\n\n

Seria romanelor dedicate schimb\u0103rilor climatice a continuat \u00een 2017 cu Istoria apelor<\/em> (Bl\u00e5<\/em>; Humanitas Fiction, 2020, traducere de Ivona Berceanu), devenit, la r\u00e2ndul lui, bestseller interna\u021bional \u0219i tradus \u00een peste dou\u0103zeci \u0219i cinci de limbi. Cel de-al treilea roman, Ultimii cai din step\u0103<\/em> (Przewalskis hest<\/em>; Humanitas Fiction, 2022, traducere de Ivona Berceanu) este tradus \u00een peste dou\u0103zeci de limbi. \u00cen 2020, Lunde a fost recompensat\u0103 cu dou\u0103 premii prestigioase: Peer Gyntprisen \u0219i Bj\u00f8rnsonprisen. \u00cen 2022 a publicat Vis\u00e2nd la un copac<\/em> (Dr\u00f8mmen om et tre<\/em>; Humanitas Fiction, 2024, traducere de Ivona Berceanu), romanul care \u00eencheie tetralogia schimb\u0103rilor climatice.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Invita\u021bi<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Paula Herlo, jurnalist de investiga\u021bie<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Paula Herlo este senior correspondent al \u0218tirilor PRO TV \u0219i produc\u0103toare a emisiunii \u201eRom\u00e2nia, te iubesc!\u201d, urm\u0103rit\u0103 de milioane de telespectatori de peste 15 ani. Din 1998, de c\u00e2nd lucreaz\u0103 la PRO TV, Paula Herlo \u0219i-a construit un profil profesional apreciat \u0219i respectat, \u00een special prin coordonarea a numeroase campanii sociale. Dintre acestea, \u201eTu \u0219tii ce mai face copilul t\u0103u?\u201d a adus postului PRO TV Premiul Interna\u021bional Emmy pentru \u0219tiri de televiziune \u00een 2008. <\/p>\n\n\n\n

Campaniile \u201eExist\u0103 via\u021b\u0103 dup\u0103 moarte\u201d, \u201eAvem via\u021b\u0103 \u00een s\u00e2nge\u201d, \u201eVreau \u0219i eu p\u0103rin\u021bii mei\u201d, printre altele, au avut ca rezultat modificarea legisla\u021biei \u0219i au influen\u021bat pozitiv deciziile autorit\u0103\u021bilor. Paula Herlo este pre\u0219edint\u0103 onorific\u0103 a Asocia\u021biei \u201eD\u0103ruie\u0219te Via\u021b\u0103\u201d, care \u2013 sprijinit\u0103 de campaniile derulate de \u0218tirile PRO TV \u2013 a str\u00e2ns milioane de euro, investite ulterior \u00een spitalele din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

Cristina Bogdan, scriitoare, specialist\u0103 \u00een istoria mentalit\u0103\u021bilor \u0219i antropologie cultural\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cristina Bogdan este conferen\u021biar \u00een Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti (unde \u021bine cursuri de istoria mentalit\u0103\u021bilor, antropologie cultural\u0103, antropologie urban\u0103 \u0219i studii de gen). A fost prodecanul (2016-2021) \u0219i, ulterior, decanul acestei institu\u021bii (2021-2024), precum \u0219i directorul revistei culturale s\u0103pt\u0103m\u00e2nale Fic\u021biunea<\/em> (2020-2024). Specialist\u0103 \u00een istoria mentalit\u0103\u021bilor \u0219i antropologie cultural\u0103, a publicat studii \u0219i c\u0103r\u021bi \u00een aceste domenii \u0219i a coordonat mai multe volume colective, \u00een limbile rom\u00e2n\u0103 \u0219i francez\u0103. <\/p>\n\n\n\n

A publicat studii \u0219i articole de istorie \u0219i antropologie cultural\u0103, a coordonat numeroase volume colective \u00een rom\u00e2n\u0103 \u0219i francez\u0103 \u0219i a semnat dou\u0103 lucr\u0103ri de autor: Moartea \u0219i lumea rom\u00e2neasc\u0103 premodern\u0103. Discursuri \u00eentret\u0103iate<\/em> (2016) \u0219i IMAGO MORTIS \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 veche (secolele XVII-XIX)<\/em> (2002), ambele la Editura Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. Face parte din mai multe asocia\u021bii europene de profil \u0219i a organizat mai multe conferin\u021be na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale pe teme de istorie cultural\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dan B\u0103rbulescu, director executiv Asocia\u021bia Parcul Natural V\u0103c\u0103re\u0219ti<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dan B\u0103rbulescu este directorul executiv al Asocia\u021biei Parcul Natural V\u0103c\u0103re\u0219ti, organiza\u021bia care a \u00eenfiin\u021bat primul parc natural urban din Rom\u00e2nia \u0219i cel mai mare spa\u021biu verde din Bucure\u0219ti de dup\u0103 1989. Membru \u00een Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabil\u0103, organismul de policy advising care ofer\u0103 sprijin Guvernului Rom\u00e2niei pentru pilotarea implement\u0103rii Strategiei Na\u021bionale pentru Dezvoltare Durabil\u0103. \u00cemplete\u0219te studiul politicilor de mediu \u0219i al strategiilor de biodiversitate cu ocrotirea naturii direct din teren. La V\u0103c\u0103re\u0219ti, Petricani sau P\u0103durea B\u0103neasa, al\u0103turi de colegii s\u0103i, cerceteaz\u0103 \u0219i protejeaz\u0103 biodiversitatea urban\u0103 pentru a putea tr\u0103i bine \u00een ora\u0219ul lor, ei, copiii \u0219i nepo\u021bii lor din viitoarele scenarii climatice. <\/p>\n\n\n\n

Ivona Berceanu, traduc\u0103toare<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ivona Berceanu a studiat engleza \u0219i norvegiana la Universitatea Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca \u0219i a absolvit masterul de lingvistic\u0103 aplicat\u0103 la Universitatea din Bucure\u0219ti. A tradus peste 40 de titluri, \u00een special din norvegian\u0103, dar \u0219i din englez\u0103 \u0219i suedez\u0103, pentru numeroase edituri. Este traduc\u0103toarea volumelor Vis\u00e2nd la un copac<\/em>, Ultimii cai din step\u0103<\/em> \u0219i Istoria apelor<\/em> de Maja Lunde, toate ap\u0103rute \u00een colec\u021bia \u201eRaftul Denisei\u201d, la Editura Humanitas. A semnat, de asemenea, traduceri din Jo Nesb\u00f8 (la Editura Humanitas \u0219i Editura TREI), Hedwig Montgomery, J\u00f8rn Lier Horst, Anne Holt (Editura TREI), Karl Ove Knausg\u00e5rd, Ann M. Martin, Martin Wildmark (Editura Litera), Maja Lunde \u0219i Dr. Ross W. Greene (Editura Univers).<\/p>\n\n\n\n

Denisa Com\u0103nescu, editoare, scriitoare, director general Humanitas Fiction<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Absolvent\u0103 a Facult\u0103\u021bii de Filologie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, Denisa Com\u0103nescu \u0219i-a f\u0103cut un nume \u00een literatur\u0103 \u00eenc\u0103 din studen\u021bie. Primul ei volum publicat, Izgonirea din Paradis<\/em> (1979), a primit Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor. I-au urmat volumele de poezie: Cu\u021bitul de argint<\/em> (1983); Barca pe valuri<\/em> (1987); Urma de foc<\/em> (1999); Acum biografia de-atunci<\/em> (2000), \u015fi un audiobook, Obsesia biografiei<\/em>. 73 de poeme de<\/em> Denisa Com\u0103nescu \u00een lectura autoarei<\/em> (2008). Are numeroase volume de poeme traduse \u0219i publicate \u00een str\u0103in\u0103tate, iar traduceri din poemele sale figureaz\u0103 \u00een antologii \u00een peste 15 \u0163\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen bogata sa carier\u0103 de editor a fost, pe r\u00e2nd, redactor-\u0219ef \u0219i director editorial la trei edituri importante, construind mai multe colec\u021bii de literatur\u0103 str\u0103in\u0103 (printre care \u201eBiblioteca Polirom\u201c, \u00eentre 2001-2006), iar din 2007 este director general al Editurii Humanitas Fiction. Denisa Com\u0103nescu este considerat\u0103 unul dintre cei mai buni editori de beletristic\u0103 universal\u0103. La Humanitas, a lansat \u00een 2006 prima colec\u021bie de carte personalizat\u0103 din Rom\u00e2nia, \u201eRaftul Denisei\u201c, cu peste 800 de titluri noi publicate.<\/p>\n\n\n\n

Membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia din 1986, Denisa Com\u0103nescu a fost membr\u0103 fondatoare a Centrului PEN Rom\u00e2n re\u00eenfiin\u021bat \u00een 1990. Din 2006 este membr\u0103 a Parlamentului Cultural European (ECP).<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\n

Carte<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

NORVEGIA<\/strong><\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n

Manifest literar pentru <\/strong>
salvarea p\u0103m\u00e2ntului<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Maja Lunde \u2013 tetralogia schimb\u0103rilor climatice<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

Paula Herlo, Cristina Bogdan, Dan B\u0103rbulescu, Ivona Berceanu<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

modereaz\u0103:<\/p>\n\n\n\n

Denisa Com\u0103nescu<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n\n\n\n
\n
\n

c\u00e2nd?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

duminic\u0103
16 februarie 2025
12:00<\/strong><\/strong><\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n

unde?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

C\u0103rture\u0219ti Verona<\/a><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Strada Pictor Arthur Verona 13-15<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Intrare liber\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n

Eveniment organizat \u00een parteneriat cu Humanitas Fiction<\/em><\/em><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\n

Descriere<\/strong><\/p>\n\n\n\n

O discu\u021bie din multiple perspective despre c\u0103r\u021bi, schimb\u0103ri climatice \u0219i puterea literaturii de a convinge atunci c\u00e2nd argumentele nu reu\u0219esc. Cele patru romane ale scriitoarei norvegiene Maja Lunde, care compun tetralogia climatic\u0103, reprezint\u0103 \u0219i o puternic\u0103 pledoarie pentru lumea \u00een care tr\u0103im.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Maja Lunde<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Maja Lunde este una dintre cele mai importante voci ale literaturii norvegiene actuale, ale c\u0103rei c\u0103r\u021bi s-au v\u00e2ndut \u00een lume \u00een peste patru milioane de exemplare. Din 2012 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent i-au ap\u0103rut peste zece c\u0103r\u021bi pentru copii \u0219i adolescen\u021bi traduse \u00een numeroase limbi. Primul s\u0103u roman pentru adul\u021bi, Istoria albinelor<\/em> (Bienes historie<\/em>, 2015; Humanitas Fiction, 2019, traducere de Sanda Tomescu Baciu), a devenit bestseller interna\u021bional \u0219i a fost distins cu numeroase premii.<\/p>\n\n\n\n

Seria romanelor dedicate schimb\u0103rilor climatice a continuat \u00een 2017 cu Istoria apelor<\/em> (Bl\u00e5<\/em>; Humanitas Fiction, 2020, traducere de Ivona Berceanu), devenit, la r\u00e2ndul lui, bestseller interna\u021bional \u0219i tradus \u00een peste dou\u0103zeci \u0219i cinci de limbi. Cel de-al treilea roman, Ultimii cai din step\u0103<\/em> (Przewalskis hest<\/em>; Humanitas Fiction, 2022, traducere de Ivona Berceanu) este tradus \u00een peste dou\u0103zeci de limbi. \u00cen 2020, Lunde a fost recompensat\u0103 cu dou\u0103 premii prestigioase: Peer Gyntprisen \u0219i Bj\u00f8rnsonprisen. \u00cen 2022 a publicat Vis\u00e2nd la un copac<\/em> (Dr\u00f8mmen om et tre<\/em>; Humanitas Fiction, 2024, traducere de Ivona Berceanu), romanul care \u00eencheie tetralogia schimb\u0103rilor climatice.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Invita\u021bi<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Paula Herlo, jurnalist de investiga\u021bie<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Paula Herlo este senior correspondent al \u0218tirilor PRO TV \u0219i produc\u0103toare a emisiunii \u201eRom\u00e2nia, te iubesc!\u201d, urm\u0103rit\u0103 de milioane de telespectatori de peste 15 ani. Din 1998, de c\u00e2nd lucreaz\u0103 la PRO TV, Paula Herlo \u0219i-a construit un profil profesional apreciat \u0219i respectat, \u00een special prin coordonarea a numeroase campanii sociale. Dintre acestea, \u201eTu \u0219tii ce mai face copilul t\u0103u?\u201d a adus postului PRO TV Premiul Interna\u021bional Emmy pentru \u0219tiri de televiziune \u00een 2008. <\/p>\n\n\n\n

Campaniile \u201eExist\u0103 via\u021b\u0103 dup\u0103 moarte\u201d, \u201eAvem via\u021b\u0103 \u00een s\u00e2nge\u201d, \u201eVreau \u0219i eu p\u0103rin\u021bii mei\u201d, printre altele, au avut ca rezultat modificarea legisla\u021biei \u0219i au influen\u021bat pozitiv deciziile autorit\u0103\u021bilor. Paula Herlo este pre\u0219edint\u0103 onorific\u0103 a Asocia\u021biei \u201eD\u0103ruie\u0219te Via\u021b\u0103\u201d, care \u2013 sprijinit\u0103 de campaniile derulate de \u0218tirile PRO TV \u2013 a str\u00e2ns milioane de euro, investite ulterior \u00een spitalele din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

Cristina Bogdan, scriitoare, specialist\u0103 \u00een istoria mentalit\u0103\u021bilor \u0219i antropologie cultural\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cristina Bogdan este conferen\u021biar \u00een Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti (unde \u021bine cursuri de istoria mentalit\u0103\u021bilor, antropologie cultural\u0103, antropologie urban\u0103 \u0219i studii de gen). A fost prodecanul (2016-2021) \u0219i, ulterior, decanul acestei institu\u021bii (2021-2024), precum \u0219i directorul revistei culturale s\u0103pt\u0103m\u00e2nale Fic\u021biunea<\/em> (2020-2024). Specialist\u0103 \u00een istoria mentalit\u0103\u021bilor \u0219i antropologie cultural\u0103, a publicat studii \u0219i c\u0103r\u021bi \u00een aceste domenii \u0219i a coordonat mai multe volume colective, \u00een limbile rom\u00e2n\u0103 \u0219i francez\u0103. <\/p>\n\n\n\n

A publicat studii \u0219i articole de istorie \u0219i antropologie cultural\u0103, a coordonat numeroase volume colective \u00een rom\u00e2n\u0103 \u0219i francez\u0103 \u0219i a semnat dou\u0103 lucr\u0103ri de autor: Moartea \u0219i lumea rom\u00e2neasc\u0103 premodern\u0103. Discursuri \u00eentret\u0103iate<\/em> (2016) \u0219i IMAGO MORTIS \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 veche (secolele XVII-XIX)<\/em> (2002), ambele la Editura Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. Face parte din mai multe asocia\u021bii europene de profil \u0219i a organizat mai multe conferin\u021be na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale pe teme de istorie cultural\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dan B\u0103rbulescu, director executiv Asocia\u021bia Parcul Natural V\u0103c\u0103re\u0219ti<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dan B\u0103rbulescu este directorul executiv al Asocia\u021biei Parcul Natural V\u0103c\u0103re\u0219ti, organiza\u021bia care a \u00eenfiin\u021bat primul parc natural urban din Rom\u00e2nia \u0219i cel mai mare spa\u021biu verde din Bucure\u0219ti de dup\u0103 1989. Membru \u00een Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabil\u0103, organismul de policy advising care ofer\u0103 sprijin Guvernului Rom\u00e2niei pentru pilotarea implement\u0103rii Strategiei Na\u021bionale pentru Dezvoltare Durabil\u0103. \u00cemplete\u0219te studiul politicilor de mediu \u0219i al strategiilor de biodiversitate cu ocrotirea naturii direct din teren. La V\u0103c\u0103re\u0219ti, Petricani sau P\u0103durea B\u0103neasa, al\u0103turi de colegii s\u0103i, cerceteaz\u0103 \u0219i protejeaz\u0103 biodiversitatea urban\u0103 pentru a putea tr\u0103i bine \u00een ora\u0219ul lor, ei, copiii \u0219i nepo\u021bii lor din viitoarele scenarii climatice. <\/p>\n\n\n\n

Ivona Berceanu, traduc\u0103toare<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ivona Berceanu a studiat engleza \u0219i norvegiana la Universitatea Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca \u0219i a absolvit masterul de lingvistic\u0103 aplicat\u0103 la Universitatea din Bucure\u0219ti. A tradus peste 40 de titluri, \u00een special din norvegian\u0103, dar \u0219i din englez\u0103 \u0219i suedez\u0103, pentru numeroase edituri. Este traduc\u0103toarea volumelor Vis\u00e2nd la un copac<\/em>, Ultimii cai din step\u0103<\/em> \u0219i Istoria apelor<\/em> de Maja Lunde, toate ap\u0103rute \u00een colec\u021bia \u201eRaftul Denisei\u201d, la Editura Humanitas. A semnat, de asemenea, traduceri din Jo Nesb\u00f8 (la Editura Humanitas \u0219i Editura TREI), Hedwig Montgomery, J\u00f8rn Lier Horst, Anne Holt (Editura TREI), Karl Ove Knausg\u00e5rd, Ann M. Martin, Martin Wildmark (Editura Litera), Maja Lunde \u0219i Dr. Ross W. Greene (Editura Univers).<\/p>\n\n\n\n

Denisa Com\u0103nescu, editoare, scriitoare, director general Humanitas Fiction<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Absolvent\u0103 a Facult\u0103\u021bii de Filologie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, Denisa Com\u0103nescu \u0219i-a f\u0103cut un nume \u00een literatur\u0103 \u00eenc\u0103 din studen\u021bie. Primul ei volum publicat, Izgonirea din Paradis<\/em> (1979), a primit Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor. I-au urmat volumele de poezie: Cu\u021bitul de argint<\/em> (1983); Barca pe valuri<\/em> (1987); Urma de foc<\/em> (1999); Acum biografia de-atunci<\/em> (2000), \u015fi un audiobook, Obsesia biografiei<\/em>. 73 de poeme de<\/em> Denisa Com\u0103nescu \u00een lectura autoarei<\/em> (2008). Are numeroase volume de poeme traduse \u0219i publicate \u00een str\u0103in\u0103tate, iar traduceri din poemele sale figureaz\u0103 \u00een antologii \u00een peste 15 \u0163\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen bogata sa carier\u0103 de editor a fost, pe r\u00e2nd, redactor-\u0219ef \u0219i director editorial la trei edituri importante, construind mai multe colec\u021bii de literatur\u0103 str\u0103in\u0103 (printre care \u201eBiblioteca Polirom\u201c, \u00eentre 2001-2006), iar din 2007 este director general al Editurii Humanitas Fiction. Denisa Com\u0103nescu este considerat\u0103 unul dintre cei mai buni editori de beletristic\u0103 universal\u0103. La Humanitas, a lansat \u00een 2006 prima colec\u021bie de carte personalizat\u0103 din Rom\u00e2nia, \u201eRaftul Denisei\u201c, cu peste 800 de titluri noi publicate.<\/p>\n\n\n\n

Membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia din 1986, Denisa Com\u0103nescu a fost membr\u0103 fondatoare a Centrului PEN Rom\u00e2n re\u00eenfiin\u021bat \u00een 1990. Din 2006 este membr\u0103 a Parlamentului Cultural European (ECP).<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Carte NORVEGIA Manifest literar pentru salvarea p\u0103m\u00e2ntului Maja Lunde \u2013 tetralogia schimb\u0103rilor climatice Paula Herlo, Cristina Bogdan, Dan B\u0103rbulescu, Ivona […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":297,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_editorskit_title_hidden":true,"_editorskit_reading_time":0,"_editorskit_is_block_options_detached":false,"_editorskit_block_options_position":"{}","_gspb_post_css":"","inline_featured_image":false,"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"class_list":["post-2100","page","type-page","status-publish","hentry"],"jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2100","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2100"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2100\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2157,"href":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2100\/revisions\/2157"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/297"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/nordicfest.ro\/archive\/2025\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2100"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}